Este muzica o terapie pentru minte și trup?

Articol publicat pe 18 noiembrie în Adevărul 

Ne animă, ne calmează, ne consolează, pe scurt, ne face viaţa mai bună. Studiile recente îi recunosc muzicii meritul de instrument terapeutic pentru redarea sănătăţii fizico-psihice. Iar cercetările sunt de-abia la început.
„Cred că muzica în sine este vindecătoare. Este o expresie explozivă de umanitate", spunea muzicianul Billy Joel, iar cercetătorii îi dau dreptate. Oamenii simpatizează unii cu ceilalţi, copiii mici „dansează" spontan pe ritmul muzicii, în vreme ce niciun animal nu face acest lucru. Studiile realizate până în acest moment demonstrează că meloterapia, sub denumirea ei mai corectă de muzicoterapie, are efecte clare şi măsurabile asupra organismului: ne fortifică în faţa stresului, ne face să simţim mai puţin durerea, linişteşte inima (scade frecvenţa cardiacă), stimulează imunitatea şi capacităţile cognitive. Cel puţin în România, nu există încă standarde clare privind folosirea muzicii în cadrul terapiei, dar tot mai mulţi medici îmblânzesc spaţiul cabinetelor cu ajutorul ei.

Ne face mai puţin vulnerabili

Acorduri fine de jazz ne întâmpină în cabinetul medicului Dragoş Spulber (foto). Peste ele se suprapune, cu intermitenţe, binecunoscutul „ţiuit" al frezei stomatologice, estompat de fundalul sonor care se derulează imperturbabil. Patru din zece persoane amână vizita la dentist din cauza anxietăţii, iar muzica reduce considerabil acest stres. „Este plăcut când pacientul îţi spune că revine la tine şi datorită muzicii. Sunt 6.000 de melodii puse pe shuffle, preferinţele mele: şi Van Morrison, şi John Hiatt, şi Beatles, şi Fărâmiţă Lambru. În felul acesta, omul nu este atent numai la tratament, el stă cu urechea la muzică. Unii fredonează în timp ce eu îi tratez. În plus, nu te plictiseşti!", ne spune medicul Dragoş Spulber.

Efectul antianxios al muzicii este cunoscut din 1984 şi folosit în multiple domenii medicale. Studiile arată că ascultarea muzicii preferate îmbunătăţeşte starea psihică a pacienţilor care se pregătesc de operaţii pe cord deschis şi reduce durata de spitalizare postoperator. Nou-născuţii prematuri iau mai repede în greutate dacă ascultă 30 de minute de Mozart în fiecare zi, pentru că plâng mai puţin şi îşi conservă caloriile, arată medicii de la Universitatea din Tel Aviv.

Ajutor în tulburările depresiv-anxioase

La spitalul de psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, medicul Alexandru Paziuc foloseşte meloterapia ca adjuvant în tratarea pacienţilor cu tulburare depresiv-anxioasă. „Este vorba atât de o meloterapie activă, în care pacienţii cântă la un instrument, cât şi de meloterapia pasivă: pacienţii se pot relaxa cu ajutorul unui fundal sonor sau pot să socializeze, executând anumite mişcări, anumiţi paşi în ritmul muzicii", explică medicul Alexandru Paziuc.

Melodiile preferate, analgezice eficiente

Primul medic român care a studiat efectele muzicii asupra organismului este profesorul Ioan Bradu Iamandescu, fost şef al catedrei de Psihologie Medicală a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila". Împreună cu o echipă românească, profesorul Iamandescu a confirmat efectele analgezice pe care muzica preferată, dar mai ales cea clasică le are asupra ascultătorilor. „În studiile mele, am folosit muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar şi muzică populară. Însă muzica clasică a avut succes maxim", ne spune profesorul Iamandescu.

Muzica este folosită tot mai des în ginecologie pentru alinarea durerii. Pacientele care trec prin întreruperi de sarcină şi ascultă muzică preferată sau aleasă de specialist relatează un nivel mai scăzut al durerii faţă de cele care nu primesc acest tratament. Instinctiv, personalul maternităţilor foloseşte muzica pe post de adjuvant pentru pacientele care nu doresc să apeleze la medicamente analgezice în travaliu şi care vor ca naşterea să se desfăşoare cât mai natural.

Efecte spectaculoase în redarea vorbirii

Dar poate că cea mai bună dovadă a caracterului profund uman al muzicii este faptul că poate să redea vorbirea şi mersul. „Pe muzică, oameni care nu puteau să facă niciun pas începeau să danseze, oameni care nu puteau rosti o silabă cântau", relatează într-un interviu neurologul american Oliver Sacks, autorul romanelor „Muzicofilia" şi „Awakenings (Treziri)".

Terapia prin muzică dă rezultate mai ales în cazul persoanelor care suferă de Parkinson şi de pierderea vorbirii (afazie) după un accident vascular cerebral. Explicaţia ne-o oferă prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie: „În neurologie, muzica este considerată o formă de limbaj care funcţionează în interdependenţă cu limbajul verbal raţional, cu cel afectiv şi cu limbajul verbal automat. În multe cazuri de afazie, sunt afectate circuitele care condiţionează limbajul verbal raţional, dar nu (sau mai puţin) celelalte forme de limbaj.

Astfel că, în mod surprinzător, pacientul poate pronunţa cuvinte şi propoziţii cântând (mai ales dacă sunt melodii învăţate anterior bolii), pe care nu le poate exprima în limbajul vorbit uzual. În felul acesta, prin repetare, datorită plasticităţii foarte mari a creierului uman, adesea pacientul «reînvaţă» să vorbească".

În mod similar, muzica poate uşura suferinţa persoanelor cu Parkinson, boală care afectează în primul rând iniţierea şi calitatea mişcării. Este vorba mai ales de ritmul muzicii, care ne propulsează, la propriu. „Sunt favorizaţi pacienţii care anterior îmbolnăvirii aveau un simţ mai dezvoltat al ritmului muzical şi/sau care erau obişnuiţi să danseze, mai ales dansuri clasice", subliniază prof. dr. Băjenaru.

Prin meditaţie ghidată netezeşte căile spirituale

Muzica se foloseşte din timpuri străvechi în tradiţia spirituală (iar mai nou şi de către psihiatri), pentru modificarea conştiinţei. Cu alte cuvinte, muzica adecvată din punct de vedere al ritmului, al melodicităţii şi al tonalităţii, combinată cu tehnici de respiraţie ajută la eliberarea cathartică a emoţiilor. „Muzica este un limbaj universal pe care oamenii îl folosesc şi pentru stimularea energiei vitale, voinţei şi curajului", ne spune Liviu Gheorghe, profesor de yoga la Centrul de Yoga şi Meditaţie Kamala din Braşov. Cu ajutorul său am aflat că meditaţia, la modul clasic, se practică în linişte, dar că există tehnici de meditaţie ghidată, precum cea numită „înflorirea sufletului", care beneficiază de un fundal sonor specific. 

Muzicoterapia, boala Parkinson şi tulburările de limbaj post-AVC